Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui, actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator.

ANTICOAGULATE: heparina

HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC, IV sau PEV.

TROMBOSTOP: cale de administrare per-os.

HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase.

 

            Asistenta medicala, respecta doza, calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate, aspectul, culoarea si integritatea ambalajului). Respecta regulile de asepsie si antisepsie. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos.

Urmarirea medicamentului administrat, face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza, asistentul medical trebue sa cunoasca:

  1. Efectul terapeutic al medicametului.
  2. Modul lor de actiune asupra proceselor patologice.
  3. Scopul pentru care sunt administrate.
  4. Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv.

Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului, se raporteaza medicului. Majoritatea medicamentelor, pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni, care pot  provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita, uneori greu de interpretat, astfel:

  • varsaturile la un om bolnav de meningita, pot un simptom de baza al bolii, dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune.

In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de:

  1. Modificarile intervenite in starea psihicasi comportamentala a bolnavului ca: neliniste, iritabilitate, somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica, care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei, dezorientare in timp si spatiu, refuzul la propria persoana), coma si pierderea completa a cunostintei.
  2. Smptome subiective:sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical, ca: furnicaturi, senzatie de amorteala, presiune, durere, senzatie de frig sau caldura, inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata, varsaturi, diaree sau constipatie, mictiuni frecvente sau oligurie, diaforeza.
  3. Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit, cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente, astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului, schimbarea lenjeriei de corp si de pat, aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora.

Modificari ale tegumentului: roseata, vezicule, papule, eruptii, echimoze, cianoza, edemele, paloarea; aspectul mucoaselor, paliditatea sau congestia; marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei, sau icter scleral (dur, tare).

Mobilitatea tegumentelor, modificari ale functiilor vitale, aspectul abdomenului.

  1. Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina, scaun, varsaturi, sputa. Tinand cont de cantitate, aspect, culoare, miros, ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi, sange, paraziti), tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. Acesta poate fi insotit de  incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive.

      Acestea se datoreaza urmatoarelor cause:

  1. Geseli tehnice de administrare:schimbarea medicamentului, modificarea caii de administrare, administrarea in concentratii nepermise, injectarea solutiei dupa o tehnica gresita, transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii, dar si administrarea medicamentelor alterate.
  2. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii, efect irritant asupra tesuturilor, alterarea uno tesuturi, blocarea hemoglobinei din sange, acumularea lor in organism si depunerea lor  in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp.
  3. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen), care a fost introdusa in organism).

Aceasta stare apare la 2-3 saptamani, dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta, astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). Aspirina  poate declansa accese de astm bronsic).

          4.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene, prin distrugerea unei parti a florei microbiene, restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens, astfel incat, in cursul tratamentului cu antibiotice, pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora.

             In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ, chiar daunator, in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului, observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal.

0
0
0
s2sdefault