Infectiile aparatului genital feminin                                                                    15.03.2018

Infectiile reprezinta o cauza comuna de morbiditate mai ales la femeile peste 35 de ani.

Etiologie si fiziopatologie:

Factorii determinanti:

Agenti patogeni:

  • bacterii (eColi, streptococus proteus, chlamidya, actinomices
  • Fungi: (candida albicans)
  • Paraziti: triconolos vaginula
  • Virusi: herpes simplex, HPV, papiloma virus

Factori favorizanti:

  • Generali: diabet zaharat, boli infectioase;
  • Locali: deficit de igiena, contact sexual neprotejat;
  • Agentiii patogeni (cei de mai sus)

Doua treimi din infectiile acute ale tractului genital debuteaza imediat post menstrual.

Factori iatrogeni: dispozitiv intrauterin (DIU);

Factori mediu extern: umezeala si frig.

Caile de infectie pot fi:

  • Directa: colonizarea se face prin intermediul mucoaselor catre tesuturile adiacente, cel mai adesea ascendente;
  • Limfatica: infectia este transmisa prin intermediul spatiului pelvic subperitoneal
  • Vasculara (sanguina) de la un focar de infectie de la distanta
  • Prin contiguitate (infectia apare ca rezultat al diseminarii de la nivelul perineului pelvin inflamat – apendicita)

 

 

Infectii joase

  1. Vulvovaginita – inflamatia mucoasei vulvare, mai ales vaginala, produsa de agentii infectiosi.

Factori favorizanti:

- menstruatia (sangele eliminat este un mediu propice de dezvoltare pt numeroase bcterii

- contactele sexuale neprotejate (sperma cu bacterii sau ag. patogeni)

- stresul

- malnutritia

- diabet zaharat

- tratament prelungit cu antibiotice.

Semne si simptome – Anamneza:

Leucoree (secretii), prurit vaginal, arsuri, vaginism(contratii vaginale involuntare, dureroase), modificari ale mucoasei vaginale, uneori tulburari urinare.

Diagnostic:

Inspectia ginecologica:

- examen ginecologic, inspectia organelor genitale exterioare si a regiunii inghinale si vaginale cu ovarele.

- examen de laborator: recoltari de secretie vaginala;

- antibiograma, PH-ul.

Forme anatomo-clinice:

- Eritematoasa: intereseaza stratul epitelial la nivelul caruia exista edeme si infiltrat inflamat.

- Granuloasa: se manifesta prin ingrosarea epiteliului

- Ulceroasa: existenta unor multiple ulceratii ale mucoasei vaginale superficiale

- atrofica: reprezinta atrofierea mucoasei - palida si cu mici pete hemoragice care se asociaza cu scleroza submucoasa;

- papilomatoase: prin ingrosarea granulara, rugoasa a peretilor vaginali

Tratament:

Pentru a avea rezultate este impetuos necesar sa se respecte cateva reguli:

-tratament aplicat ambilor parteneri

-pe durata tratamentului fara contacte sexuale

-la femei trebuie local cu ovule,creme,unguente; la barbati cu badijonaj cu betadina, violet de gentiana

Ambii parteneri vor lua derivati de antibiotice: nistatin,stanicin; derivati de ionidazol,clotrimazol,canesten nicomazic sau flucomazol o tableta de 50mg doza unica.

2.Cervicita                                                                       16.03.2018

Este inflamatia mucoasei sau submucoasei cervixului(col uterin)

Factori favorizanti

-raporturi sexuale neprotejate

-menstruatia favorizeaza infectia cervixului datorita denudarii endometrului si sangelui menstrual

-DIU: dispozitive intrauterine datorita deteriorarii florei intrauterine din vagin

-traumatismele obstreticale din timpul nasterii

- manevrele locale (chiuretaj)

- tumorile.

  1. Cervicita acuta
  1. Diagnostic de certitudine: se pune in urma anamnezei in care pacienta sustine ca prezinta urmatoarele semne si simptome:
    1. Leucoree – in care culoarea si aspectul variaza in functie de agentul patogen, dar in general este de culoare alb-cremos, sau galben verzuie – uneori sanguinolenta;
    2. Disurie (durere la urinare)
    3. Dispaureunie (dureri in timpul actului sexual)
    4. Prurit vaginal
    5. Usturime
  2. Examen cu valvele:
    1. Colul este edematiat, de culoare rosie violacee, exocolul prezinta mici zone congestive granulare.
    2. Atunci cand infectia este cantonata in endocervix se observa curgeri endocervicale mucopurulente.
  3. Examen citobacteriologic al secretiei de col uterin si vagin, eventual antibiograma
  4. Examen Babes-Papanicolau care releve modificari citocervicale (colposcopia – fibra optica cu camera atasata)
  5. Examen histopatologic din biopsie
  1. Cervicita cronica

Diagnostic:

Anamneza:

  1. Asimptomatica – depistata in urma unui ex ginecologic de infertilitate
  2. Leucoree (mult mai mica) intermitenta
  3. Dureri in etajul inferior (ortostatism)
  4. Menstruatic

Examen cu valvele: colul este hipertrofic acoperit cu epiteliu pavimentos galbui (stare patologica caracterizata prin dimensiunea mai mare a colului)

Glora (leucoreea) este tulbure, mucopurulenta, si se exteriorizeaza prin orificiul colului.

Formele anatomo clinice:

  • Eritematoasa
  • Eroziva ulceroasa
  • Granulara
  • Cronica (Epiteliul hipertrofic, palid )

Tratament:

Profilactic – igiena corecta genitala

  • Evitarea traumatismelor de col uterin
  • Tratament corect al inflamatiei vulvovaginale

Tratament curativ:

  • Tratarea ambilor parteneri cu antibiotic cf. antibiogramei, antialgice
  • Ovule pt reepitelizare (cicatrizare): Cerviron
  • Cauterizarea leziunilor prin electrocauterizare, crioterapie cu azot lichid, vaporizare cu laser.

Evolutie si complicatii:

Infectia cervicala poate difuza pe cale canaliculara ascendenta la endometru si spre trompe rezultand salpingita, ale carei sechele sunt infertilitate si sarcina ectopica.

29.03.2018

3.BARTHOLONITA -  Chistul glandelor bartholin

 

Sunt doua organe de marimea unui bob de mazare care sunt localizate sub pielea organelor genitale. Ele se afla de o parte si de alta a faldurilor de piele (labii) care inconjoara vaginul si uretra. In mod normal ele nu se pot vedea si simti. Glandele Bartholin produc o cantitate mica de lichid care umidifica zona genitala externa. Acest fluid provine din doua tubusoare care sunt localizate in vecinatatea deschiderii vaginului. Ele se numesc ducte Bartholin.

Definitie:

Infectia glandelor Bartholin cu germeni piogeni (eColi bacil, monococ, streptococ, stafilococ) ascensionati prin canalul excretor al glandei.

Infectia este caracteristica la femeia adulta.

Diagnostic:

Intai se face anamneza (semn si simptom)

  • Stare generala usor alterata, febra
  • Durere vie vulvo-perineala
  • Jena la mers.

Examen clinic ginecologic:  formatiune tumorala de dimensiune variabila localalizata in treimea posterioara a labiei mari.

Tegumentul – rosu, edematiat

Unele abcese pot fistuliza si se vindeca de la sine

Examen paraclinic – se face cultura din fluidul extras din abces

Tratament:

Bai caldute in zona genitala. Acestea pot ajuta la vindecare si scaderea disconfortului.

Medicatia – cu antibiotic cf. antibiogramei, antiinflamatoare (ibuprofen, paracetamol)

In forma acuta abcesul este drenat.

Complicatii: cangrena, fascita necrozanta.

 

Infectiile inalte

Pacienta cu bola inflamatorie pelvina (BIP)

BIP este un termen general care denumeste infectia organelor pelvine superioare (uter, trompe si ovare)

Aceasta este adesea, dar nu intotdeauna o complicatie a unor boli cu transmitere sexuala.

Inflamatia cuprinde:

  • Trompe (salpingita)
  • Endometru (endometrita)
  • Peretii uterului (miometrita)
  • Ovarele (ovarita)
  • Trompe si ovare (anexita)
  • Seroasa uterine si ligamentul larg (parametrita)
  • Portituni ale peritoneului pelvin (pelviperitonita)
  • Tesut celular subperitoneal (celulilta pelvina).
  1. Salpingita:

Definitie: reprezinta inflamarea uneia sau ambelor trompe uterine .

Clasificare:

  • acuta;
  • cronica;

Cauze: originea este infectioasa, germenii responsabili fiind cei ai BTS.

Simptome: apar de obicei dupa menstruatie. Pacienta prezinta dureri pelvine, febra, pete de sange intre cele doua menstre, dispareumie, urinari frecvente. Alteori este asimptomatica si este descoperita in timpul unui examen de rutina.

  • Examenul ginecologic cuprinde: palparea abdomenului impreuna cu tuseul vaginal in urma caruia prezinta o durere vie. La ex cu valvele pacienta prezinta o durere vie, secretii .
  • paraclinice: colposcopia – tub optic introdus printr-o mica incizie ombilicala care permite examinarea trompelor uterine.
  • Bacteriologice – se face prin recoltare de la diferite niveluri (trompe, col, meat urinar), atat ale acientei cat si ale partenerului.
  • Histerosalpingografia – este o investigatie de imagistica cu subst de contrast – facuta mai ales de femeile care sufera de infertilitate .
  • citologic
  • Ecografia – ultrasunete cu o sonda sau doua (intravaginala si transvaginala)
  • Analize sange:VSH, hemoleucograma complete

Tratament: cu antibiotic cu spectru larg (zinat sau augmentin) sau cf. antibiogramei

Complicatii: piosalpix sau hidrosalpix     -    pio ->infectie, puroi,   hidro –>lichid seros

Profilaxie: Respectarea masurilor de asepsie  in timpul interventiilor chirurgicale ginecologice cat si in timpul nasterii,  informarea pacientei in ceea ce priveste administrarea tratamentului pe perioada prescrisa de medic in vederea excluderii recidivei.

  1. Endometrita

Definitie – este inflamatia endometrului provocata de diferiti germeni patogeni.

Clasificare etio-patogenica:

  • Endometrita prin agenti patogeni cu transmitere sexuala
  • Endometrita din cause iatrogene (DIU – dispozitive intrauterine, sau avort provocat)
  • Endometrita cronica.

Diagnostic :

Anamneza – pacienta acuza dureri pelvine, abdominale in hipogastru, uneori cu iradiere sacrala sau lombara, dispareumie, metroragie, febra, frison mai ales in formele acute.

Examen clinic ginecologic: prezinta leucoree cu aspect variabil, uter moale si dureros la palpare, sensibilitate la mobilizarea colului

Examen paraclinic si de laborator: secretie vaginala -> ex bacteriologic

Tratament:

profilactic: evitarea factorilor favorizanti (frigul, umezeala, raporturile sexuale neprotejate)

Tratament curativ: administrare antibiotic conform antibiogramei. Pacientei i se recomanda repaus la pat, se mai fac infiltratii parametriale cu administrare de antiinflamatoare, tratament adjuvant cu antialgice, sedative, vitamine. 

  1. Miometrita si metrita

Defintie – este un process inflamtor localizat la nivelul miometrului (muschiul peretelui uterin). De obicei se asociaza cu endometrita, infectia izolata fiind extreme de rara.

Anamneza: Stare generala alterata, facies palid, limba uscata, febra intermitenta, uneori frisoane, dureri hipogastrice.

Ex clinic ginecologic: leucoree, uter usor marit in volum, mai moale si mai dureros.

Ex. Paraclinic: secretie vaginala -> ex bacteriologic, cultura si antibiograma

Tratament: antibiotic cf antibiogrmei: OXACILINA 4G/24 h CU GENTAMICICINA 240MG/24h, METRONIDAZOL 1-2g/24h

  1. Ovarita

Este o inflamatie a unuia sau ambelor ovare

Anamneza: Dureri in abdomenul inferior, de obicei este mai dureros intr-o sg parte. Durerea poate iradia pe picior, intotdeauna pe partea interna a coapsei. Starea generala a pacientei este alterata, apare febra, uneori frison, pacienta poate prezenta stari de voma, greata, apare dispareunia, poate aparea si metroragia.

  1. Anexita

Inflamatia trompelor si ovareor (anexele)

Atunci cand inflamatia cuprinde atat uterul cat si tromepele si ovarele se numeste metroanexita.

Etiologie: germeni patogeni: streptococc, stafilococ, bacilul Koch, chlamydia.

Cauze favorizante: frigul, umezeala, ortostatismul prelungit, oboseala, subnutritie, excese sexuale.

Anamneza: durere vie in abdomen, unilaterala sau bilaterala care poate iradia in regiunea lombara sau sacrala. Durerile pot fi insotite de tenesme rectale sau tenesme vezicale (spasm – durere vie in care se contracta insotita de senzatia de defecatie dar fara a defeca). Durerile pot fi exacerbate si din cauza oboselii, insotite de febra sau stari de subfebrilitate. Stari de greata, varsaturi, menometroragie (prelungirea menstrei).

La ex clinic ginecologic: tact vaginal combinat prin care medical exploreaza toate segmentele aparatului genital descriindu-si toate modificarile anatomice.

Ex. Paraclinc: se face ex bacteriologic, ecografie, histerosalpingografie, examinari din sange.

Tratament:  Se recomanda repaus fizic la pat pe parcursul tratamentului medicamentos, sa ia tratamentul conform retetei atat ea cat si partenerul, antiinflamatoare, antifungice (econazol, triconazol), antibiotic cf antibiogramei.

Tratament chirurgical atunci cand apar colectii purulente, colpotomie – incizia peretelui vaginal si drenaj.

  1. Parametrita

Este inflamatia tesutului conjunctiv periuterin cauzat de infectii la nivelul ap genital fiind o complicatie a metroanexitei.

Simptomatologie: tulburari hormonale, circulatorii, nervoase cu rasunet asupra organelor invecinate cum ar fi vezica, rectul si uretrele. Pacienta prezinta dureri la menstruatie, oboseala, dureri in timpul actului sexual. La ex local se observa retractile periuterina care duce la deviatii ale uterului.

Tratament:

- Profilactic- evitarea efortulu fizic prelungit, a frigului, a umezelii

- Curativ: antibiotic: penicilina G + STREPTOMICINA sau TETRACICLINA sau AMPICILINA, antiinflamatorii si antialgice sau vaccin (DELBET)

  1. Pelviperitonita

Este inflamatia peritoneului pelvin si a viscerelor invecinate.

Are ca punct de plecare infectiile acute sau chiar cornice ale anexelor, infectiile uterului postpartul, diferite infect vulvo-vaginale, cat si infectii plecate de la organelle invecinate

Semne si simptome: alterarea starii generale, durere violenta in abdomenul inferior, greata, varsaturi, tulburari urinare, disurii – durere la urinare, retentie de urina.

La ex clinic se evientiaza distensie abdominala si sensibilit la palpare in etajul subombilical cand contractia musculara cedeaza se poate percepe un bloc tumoral dur cu limite neprecise, localizat in hipogastru sau in fosele iliace.

Tratament: sedative, antialgice, antibiotic, medicatie chimio-terapica in extremis.

8.Endometrioza                                             12.04.2018

Existenta tesutului endometrial (glanda si stroma)= tesut superficial care captuseste uterul(tesut dintre glande) care este activ functional in alte regiuni decat in cavitatea uterina.

Afecteaza femeile tinere 20-45 de ani,in plina activitate sexuala.

Reprezinta cresterea anormala a celulelor endometriale in afara uterului.

Poate fi:

  1. interna- in miometru( boala se numeste adeno-mioza)

- la ovare( caracterizata prin chisturi maronii ciocolatii)

- la trompe(caracterizata prin formatiuni chistice albastrui inconjurate de tesut retroactiv)

2.externa- in fundul de sac Douglas ->    - intreperitonal - la nivelul ligamentelor largi sau utero sacrale;

                                                                                -extraperitonal - in vagin, col uterin; caracterizata prin leziuni polipuide sangerand cu noduli violacei;

                                                                                                                - in plamani, ficat,pleura.

Etiologie:

factori: varsta, afectiunile ginecologice, fibroza uterina,chist ovarian,retroversiile uterine,hiperplazie de endometru).

Simptome:

 -durere pelvina difuza sau localizata

-sangerari vaginale neregulate

-dismenoree (durere menstruala),hematurie (urinare cu sange)

-la unele persoane este asimptomatica

Diagnostic:

-exm Clinic

-medicul descopera noduli care sunt durerosi la palpare: la nivelul rinichiului,peroneului,vulvei

-la exm valvelor- descopera noduli

-la tactul vaginal - descopera noduli in fundul de sac Douglas, care sunt durerosi la palpare si cresc in dimensiuni in timpul menstrei

-ecografie

-histerosalpingografie

-colposcopie

-laparoscopie dozare de CA 125(marker tumoral)

Complicatii:

- infertilitate,sarcini in afara uterului

-ruptura de chist, transformarea chistului din benign in malign

-rectoragie (sangerari anale), hematurie

Tratament:

-analgezice uzuale, cu sau fara administrere de progestative

-progestative ca si o cura continua 6-9 luni in forme severe

-tratament chirurgical la paroscopic

9.Cancer endometrial

- cresterea rapida si necontrolata a celulelor endometriale( celule ce captusesc uterul)

Fact de risc:

-expunerea pe o durata mai lunga de timp la estrogen fara progesteron

-femeile care au avut prima menstra la – 12 ani si au intrat la menopauzadupa 55 ani

-femeile care sunt nulipare( nu au nici-o nastere)

-obezitatea( celulele adipoase cresc estrogeni =>menopauza mai tarzie)

-varsta peste 55

-istoric ereditar medical de cancer(san, endometrial)

-tratament cu TAMOXIFEN care se comporta in otrganism ca un estrogen

-hiperplazie endometriala

-diabet zaharat

-hipertensiune

-sindromului ovarului polichistic

Semne si simptome

-sangerare vaginala anormala( intre 2 menstre; dupa menopauza)

-urinari dificile ,dureroase

-durere intense in zona pelvina, durere in tp actului sexual

-scadere in greutate

Anamneza: sunt importante antecedentele obstreticale, ginecologice, istoricul familial, tulburarile menstruale,tratamentele hormonale, interventiile chirurgicale,tratament de infertilitate.

Exm clinic: in functie de tipul constitutional

Exm ginecologic:- la examenul cu valve pacienta de obicei sangereaza

-exam digital: la palpare-medicul observa marimea, mobilitatea si consistenta uterului

Exm paraclinic:

 - chiuretaj biopsic

-ecografie

-CT

-histeroscopie

Stadializare:

-st 1: limitat in uter

1a - invazia este in mai putin de jumatate de miometru

1b -invazia e la jumatate din miometru

1c -invazia la mai mult de jumatate de miometru

-st 2: extensie la col uterin

2a- exclusiv afectarea glandulara endocervicala

2b- invazie stromala la nivelul colului uterin

-st 3: tumora extrauterina

3a- tumora invadeaza seroasa si/sau anexele

3b-interesare vaginala

3c-metastaze la nivelul ganglionilor limfatici pelvini

-st 4: invazia organelor invecinate(metastaza la distanta)

4a- invazie tumorala la nivelul cezicii urinare si/sau mucoasei intestinale

4b- metastaza la distanta inclusiv a ganglionilor limfatici intraabdominali sau inghinali

Tratament:

-in functie de stadiu

-histeroctomie totala cu anexectomie bilaterala

-kinetoterapie

-radioterapie.

 

10.Fibromatoza uterina                                                     13.04.2018

Tumora benigna formata din tesut muscular neted de tip miometrial si tesut conjunctiv. Cea mai frecventa si comuna tumora benigna.

Fibromul se prezinta ca o tumora unica sau multipla de dimensiuni variabile. (microscopice pana la gigantice – 5-10 kg)

Se disting fata de tesuturile din jur, modifica forma uterului, localizarea lor este variabila in raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muschilor uterini. Consistenta nodulilor este ferma. Culoarea alb cenusie sau rozata in functie de vascularizatie. La femeile in varsta se gasesca fibroame uterine calcifiate a caror duritate este ca si cea a osului.

Cauza: necunoscuta.

  • Apar atunci cand celulele cresc peste masura in stratul muscular al uterului. O data format, estrogenii si progesteronii au un rol important in dezvoltare. Altfel spus cresc in dimensiune in timpul sarcinii datorita faptului ca estrogenii si progesteronii sunt in evolutie si scad la menopauza.

Diagnostic de certitudine:

Anamneza – in care femeia sustine urmatoarele semne si simptome:

  • Hemoragii uterine – in care sangerarile sunt variate in functie de vascularizatia crescuta a uterului, de marimea cavitatii uterine care da o deficienta in contractia musculaturii – ceea ce duce la hemoragie respectiv la anemie.
  • Leucoreea abundenta premenstruala (secretie albicioasa inainte de ciclu). In obstructiile canalului crevical pot fi prezente descuamari intermitente cu continut seropurulent sangvinolent;
  • Durerile care degeneraza ca urmare a tulburarilor circulatorii sunt insotite de greata si varsaturi.
  • Tulburari ale organelor invecinate datorita compresiunii tumorii (vezica, rect, intestin)
  • La cele submucoase – asimptomatice.

Examenul clinic: palparea abdominala poate evidentia fibroame voluminoase.

Examenul ginecologic: se simt fibroamele exteriorizate prin col si pozitia colului. Cele anterioare au colul posterior, cele posterioare au colul anterior.

Investigatii de laborator:

  • Hemoglobina;
  • Hematocrit
  • Trombocit
  • Timp de coagulare
  • Uree
  • Glicemie
  • Proteinemie
  • De urina.
  • Histerometrie
  • Salpingografia
  • Chiuretaj uterin in scop biopsic
  • Colposcopie
  • EKG, puls, T.A.

Tratament:

  1. Profilactic – se recomanda pacientelor combaterea factorilor care pot provoca dereglari hormonale si intretinerea unui echilibru hormonal. La pubertate se supravegheaza intreaga dezvoltare a functiilor aparatului genital feminin. – pacienta sa se prezinte la examene clinice periodice pentru a se depista precoce tumorile existente.Igiena riguroasa.
  2. Medicamentos: in cazul tumorilor mici,forme si semne clinice deosebite. Scopul este de combatere a hemoragiilor,ERGOME si VITAMINA K.

Tratament progestativ pe termen lung care necesita  un control permanent al uterului.

Chiuretajul se foloseste in cazul hemoragiilor de neoprit.

Chirurgical prin extirparea tumorii( histerotomie).

11.Tumorile ovariene

Chistul ovarian: -  orice colectie de lichid situata la nivelul ovarului.

Ovocitele in mod normal se formeza in mici spatii pline cu lichid la nivelul ovarelor, numite foliculi. Orice folicul mai mare de 2 cm,este chist ovarian.Cele mai multe chisturi ovariene sunt de natura benigna.

Tipuri de chisturi:

  • Chist functional (simplu)- legat de ciclu menstrual si dispare fara tratament
  • Chist endometriozic- este det de endometrioza
  • Chist dermaid( teratom)- contine componente solide(fire de par)

Diagnostic:

1.Anamneza :

  • Tulburari menstruale: cel mai adesea este asimptomatic dar pot aparea tulburari de menstruatie( amenoree, meno metroragie)
  • Tulb urinare: polachiurie, disurie
  • Tulb digestive: constipatie cu senzatie de plenitudine, balonari post brandiale(dupa pranz)
  • Sensibilitate a sanilor ca cea din sarcina
  • Dureri pelvine
  • Dispareunie( dureri in tp sex)

2.Examene paraclinice:

-ecografie transvaginala

-ecografie transabdominala

-laparoscopie diagnostica

-colposcopie

-punctie ghidata ecografic

-CT,RMN

Aspectele macroscopice caracteristice pentru tumorile ovariene:

Benigne:                                                                                                               Maligne:

-          Bilateral

-          Capsula rupta

-          Imobila, aderenta la tesutul invecinat

-          Suprafata cu vegetatie

-          Cu ascita

-          Implante tumorale peritoneale

-          Consistenta solida , semisolida, aspect neuniform, vegetatii intrachistice

-          Unilateral

-          Capsula intacta

-          Tumora libera mobila

-          Are suprafata neteda

-          Fara ascita (acumulare de lichid)

-          Suprafata peritoneala neteda

-          Aspect chist uniform

3.Tratament

Colul simplu se trateaza singur. Cauza se trateaza chirurgical, simptomele adjuvant. Folicul mai mic de 2 cm se trateaza chirurgical

0
0
0
s2sdefault